Semnul de carte, suvenirul perfect despre o poveste cu suflet

Semn de carte tradiţional

Înainte de călătorii a fost cartea. Aceasta a fost pasiunea copilăriei mele. Prin intermediul cărţilor am început să călătoresc prin ţinuturi unice, speciale, pline de fantezie. La fiecare carte citită, am făcut câte o promisiune: „voi ajunge aici, odată”.  De la această făgăduinţă, m-am îndreptat uşor către o altă pasiune: călătoriile.

Coincidenţă sau nu, prima mea călătorie a fost, în clasa I, la Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti Româneşti, din Târgovişte. De acolo, mi-am cumpărat primele suveniruri. Printre ele se număra şi o cărticică. Era o micuţă carte de rugăciuni, de 100 de pagini, de tipul celor de buzunar, extrem de frumos desenată. Acea slovă mi-a rămas adânc prinsă în subconştient, îndreptându-mă către o carieră în care rolul central îl au cărţile. Toată viaţa mea profesională s-a învârtit în jurul cărţilor: le-am cules textele; le-am citit, le-am tehnoredactat, le-am desenat paginile şi chiar le-am corectat pe unele. Din acest motiv, în orice colţ al lumii am mers şi voi merge, m-am oprit şi voi poposi în locuri în care sunt cărţi.